Antreprenorul care şi-a construit prima casă eco-pasivă din România: „Iarna plătesc 10 euro pe lună încălzire şi apă caldă“

Antreprenorul care şi-a construit prima casă eco-pasivă din România: „Iarna plătesc 10 euro pe lună încălzire şi apă caldă“

Omul de afaceri clujean Béla Barabás (49 de ani), care s-a mutat de aproximativ 3 ani în prima clădire eco-pasivă certificată din România, a povestit pentru „Adevărul” cum este viaţa într-o astfel de locuinţă a viitorului.  

Casa a costat 1.000 - 1.200 de euro pe metru pătrat.

După ce a locuit ani de zile într-o casă unde plătea şi 2.000 de euro pe an facturi la încălzire, omul de afaceri clujean Béla Barabás (49 de ani) şi-a construit în 2014 o casă conform celor mai stricte standarde privind locuinţele pasive – cele impuse de Institutul Casei Pasive din Germania. Asta înseamnă că nu este permis să consume mai mult de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an pentru încălzire iarna/răcire vara.

De asemenea, o astfel de casă asigură o ventilaţie continuă printr-un aparat special care recuperează căldura din aerul viciat. În 2015, casa a fost certificată de institutul german, iar echipa care a realizat proiectul a fost chemată să-l prezinte la secţiunea „Clădiri Inovative din Lume”, în cadrul conferinţei internaţionale a Caselor Pasive organizată, atunci, la Leipzig.

Casa este „eco” deoarece este construită din lemn şi din alte materiale ecologice.

Cum v-aţi aşteptat să fie viaţa într-o astfel de casă şi cum este acum, la circa 3 ani de când v-aţi mutat?

Revelaţia a fost după prima noapte, când m-am trezit şi am avut senzaţia pe care o aveam în copilărie sau în adolescenţă când eram cu cortul în pădure, acesta a fost efectul de aer proaspăt. De asemenea, am remarcat că am dezvoltat o sensibilitate la diferenţe mari de temperatură în alte clădiri, deoarece m-am obişnuit cu temperatura constantă, atât vara cât şi iarna. Astfel, noi facem 22,5-23 de grade Celsius în casă atât iarna cât şi vara. Cât plătiţi factura pentru o lună de iarnă?

La casele pasive nu prea există diferenţă mare la factură de vara faţă de cea de iarnă. Astfel, am cumulat per apartament undeva la 10 euro, deci un 40 de lei pe lună. Sunt în casă 3 apartamente, de 50 de metri pătraţi, de 100 de metri pătraţi şi de 65 de metri pătraţi. Vorbim despre factura de curent, în care intră şi apa caldă menajeră şi încălzirea, dar nu şi consumul electrocasnicelor, pentru că avem contor separat pentru a monitoriza exact. Gaz nu avem. Încălzirea o facem cu o pompă de căldură pe bază de curent. În plus, sistem de ventilaţie are un filtru care costă 15 euro şi la 3-4 luni de zile trebuie schimbat, pentru că aerul din zonă este destul de poluat. (Casa este situată în apropiere de Pădurea Făget pe o stradă circulată intens -nr)

Standardul de casă pasivă este de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an pentru încălzire iarna/răcire vara. Asta este ca şi cum aş avea o maşină care consumă 15 litri faţă de una care consumă 1,5 litri de benzină. Mai sunt şi alte avantaje ale unei case pasive?

Cred că esenţial este confortul, care pentru un adult înseamnă ceva, iar pentru un copil altceva. De exemplu, termostatele la casele normale sunt montate la 1,2 metri înălţime şi măsoară temperatura la această înălţime, dar dacă copiii se joacă pe podea acolo este altă temperatură.

La o casă pasivă temperatura este aceeaşi peste tot. Calorifere avem doar în băi şi nu avem nici încălzire în podea. Sistemul de ventilaţie ia aerul cald din băi şi din bucătărie şi-l transmite în toată casa. În plus, căldura din aerul viciat care este eliminat din casă este recuperată în proporţie de 90-95%.

Geamurile noi nu le deschidem pentru că nu avem de ce, astfel, se pierde o foarte mică cantitate de căldură. De asemenea, casa a fost orientată astfel încât să beneficieze la maximul de căldura soarelui.

Cred de asemenea că răcoarea pe timp de vară e esenţială, clădirile se încălzesc vara de 3 ori mai repede decât se răcesc iarna. Acest lucru înseamnă că dacă afară sunt 35 de grade, în casa noastră sunt 23 de grade, iar dacă şi gătim sunt 25 de grade. Asta în condiţiile în care nu avem aer condiţionat.

Care este un preţ mediul al unei case pasive?

Preţul depinde de mai multe elemente, cum ar fi dispunerea clădirii, de numărul de etaje, dacă este cu două niveluri este mai ieftin deoarece fundaţia costă jumătate, acoperişul jumătate, izolaţia termică cu 30% mai puţin. Un preţ mediu ar fi 1.000 – 1.200 euro metru pătrat la cheie, asta însemnând şi amenajările interioare şi toată aparatura, dar fără teren.

Dacă şi-ar construit câteva familii o locuinţă colectivă, preţul terenului s-ar împărţi pe fiecare apartament şi ar ieşi foarte ieftin. Astfel, că în banii în care ar putea cumpăra pe piaţa liberă un apartament în Cluj-Napoca, ar putea face o locuinţă colectivă pasivă, în acelaşi buget.

Diferenţa de confort însă este incomensurabilă. După construirea casei aţi înfiinţat un ONG de profil.

Care este activitatea acestuia de până acum?

Noi furnizăm informaţii celor interesaţi de astfel de case, nu suntem orientaţi spre profit. Practic oferim consultanţă, facem proiectele de arhitectură, obţinem reduceri la materiale, avem echipe de constructori pe care le învăţăm şi le recomandăm şi garantăm obţinerea certificatului de casă pasivă de la Institutul din Germania. Scopul nostru este acumularea de experienţă şi răspândirea conceptului de casă pasivă.

Am început în 2016 şi rulăm peste 10 proiecte de construcţii noi şi reabilitări termice ale unor construcţii vechi. Până acum am realizat 6 proiecte, dintre care 4 case pasive.

Casele pasive sunt încă o nişă pe piaţa de construcţii din România. Care credeţi că este motivul pentru care nu există o mai mare deschidere?

Cred că în momentul în care doresc să investească într-o maşină oamenii se documentează mult mai mult decât în cazul în care vor să cumpere o locuinţă. În plus, oamenii nu acceptă faptul că au nevoie de consultanţă, care este una foarte complexă pentru că deciziile ar trebui să fie mult mai bine fundamentate faţă de cele privind cumpărarea unei maşini. O casă sau o locuinţă o cumperi/o construieşti pe termen lung , iar problemele nu apar în momentul cumpărării, nici măcar când s-au mutat. S-ar putea să apară peste 5 ani – 10 ani şi ei suportă consecinţe acestor decizii. Noi încercăm să informăm şi apoi ei trebuie să aleagă ce li se pare lor convenabil.

Dacă în acest moment ţinem cont că legislaţia constrânge şi reglează un pic creşterea nivelului calităţii în construcţii, vom observa că piaţa se va scumpi din ce în ce mai mult, pentru că e evident, trebuie ridicată calitatea. Nu se m poate construi cum s-a construit mult timp în era permanentă a scumpirii energiei. Energia e o monedă foarte volatilă, mult mai volatilă decât criptomoneda, de exemplu. Există ideea că o casă pasivă e scumpă şi oamenii nu-şi permit.

Cum răspundeţi când vi se argumentează astfel?

Eu întotdeauna îi întreb ce-şi permit, îşi permit ca o viaţă întreagă să plătească pe perioada de exploatare a clădirii cel puţin de 5 ori costul de investiţie? Dacă îşi permit nu este o problemă. Mulţi nu avem avioane, dar dacă studiem un pic piaţa de avioane, observăm că avionul costă puţin faţă de cât costă exploatarea lui. Din ce în ce mai mult o să vedem acest lucru şi la case. Cred că la asta trebuie să ne gândim când cumpărăm sau nu cumpărăm ceva sau ce cumpărăm Evo House Ernei - din comuna Ernei, judeţul Mureş

Care este provocarea cea mai mare în construirea unei case pasive?

Cred că primul arhitect care a lucrat la casa mea a formulat cel mai bine. Mi-a zis nu noi am proiectat casa, noi am comunicat foarte mult. Cu clienţii, cu furnizorii, cu toată lumea. Toată lumea trebuie să-şi asume răspunderea pentru ce e mandatat, acest lucru e important şi ne consumă tot timpul.

Cum obţii o casă pasivă Institutul din Darmstadt (Germania) a stabilit modalităţile de a obţine o casă pasivă: eliminarea punţilor termice (locuri unde izolaţia casei este întreruptă), ferestre de calitate superioară, sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură, termoizolaţie de calitate şi construcţie etanşă.

Pentru ca toate aceste cerinţe să fie îndeplinite, specialiştii trebuie să ţină cont de orientarea casei, de dimensiuni şi materialele de construcţie.

Sursa