„Urbanismul de junglă”

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că vrea să suspende pentru o perioadă de doi ani planurile urbanistice zonale de la sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6 și a calificat drept „o golănie” tipul de urbanism practicat în ultimii ani în București. 

Propunerea sa nu a primit însă girul PNL, care decis să susțină „o variantă de compromis”, respectiv o suspendare a PUZ-urilor doar pe o perioadă de maximum 3 luni, a relatat Digi24. Conform discuțiilor din ședința conducerii PNL București, proiectul lui Nicușor Dan ar „bulversa piața imobiliară” și ar putea duce la acțiuni în instanță depuse de dezvoltatorii care se consideră prejudiciați.

Doi arhitecți - Șerban Sturdza, fost președinte al filialei București a Ordinului Arhitecților din România și actual vicepreședinte al Fundație Pro Patrimonio, și Raluca Munteanu, coordonator de proiecte la Fundația Pro Patrimonio, sunt de părere însă că actuala formulă a PUZ-urilor trebuie abandonată, iar Bucureștiul trebuie să înceapă să se dezvolte pe baza unui Plan Urbanistic General, care să răspundă nevoilor cetățenilor din secolul 21. „Dacă este că comentez la nivel general, PUZ-urile nu reprezintă decât niște detalieri ale PUG-ului și în principiile PUG-ului există anumite elemente pe care PUZ-urile nu le rezolvă și pe care chiar le evită voit. Și atunci mi se pare că, din punct de vedere al interesului public, PUZ-urile de sectoare sunt o aberație și reprezintă un dezechilibru total în armonia în care trebuie să se dezvolte un organism. Nici PUG-ul nu e o chestiune perfectă, dar este mult mai normal să pornești de la general la particular”, spune arhitectul Șerban Sturdza, care crede că măsura suspendării PUZ-urilor ar fi una benefică, cu condiția să fie „echilibrat gestionată” și „să nu blocheze tot” ce înseamnă construcții.

„De fapt, PUZ-urile au afectat enorm de multe elemente vitale pentru enorm de multă lume, dar nu mai poți să reacționezi la ele”

Șerban Sturdza vorbește despre lipsa de transparență din jurul planurilor urbanistice zonale, care duce la situații ce nu mai pot fi corectate ulterior. „Nefiind informați, noi, populația, nu culegem decât efecte care nu mi pot fi corectate, pentru că toate sunt rezultatul unor voturi și al unor aranjamente de care nu am avut cunoștință. Asta este principala chestiune nocivă a administrațiilor anterioare, sper să nu fie și a acestei administrații. Problema e că degeaba suntem deștepți sau avem interese bune, dacă nu suntem informați la timp, iar cunoștințele pe care le avem nu pot fi fructificate. De fapt, PUZ-urile au afectat enorm de multe elemente vitale pentru enorm de multă lume, dar nu mai poți să reacționezi la ele. Nu e numai lipsa spațiilor verzi. E vorba de coerența unor acțiuni, de duritatea unor măsuri contra altora, de dezechilibrul unor hotărâri mari. Și toate chestiile astea acumulate vor da naștere unor efecte foarte proaste. De fapt nimeni nu știe ce cuprind aceste PUZ-uri. Eu am am asistat, în urmă cu câțiva ani, la unul dintre ele și mi s-a părut o discuție de doi bani, care aranja niște afaceri de suprafețe de mii de hectare între trei-patru persoane. Sunt chestiuni care nu pot fi admise”, spune Șerban Sturdza.

În perioada în care a fost președinte al filialei din București a Ordinului Arhitecților acesta a criticat deschis politica de urbanism a Gabrielei Firea și refuzul ei de a lua în calcul opinia specialiștilor.

Șerban Sturdza subliniază că, la nivel internațional este cunoscut deja conceptul de „cultură a mediului construit”. „E vorba de ceea ce în Europa se traduce din ce în ce mai mult prin Baukultur, un termen care introduce ideea de cultură în tot ce înseamnă acțiunile în mediul construit. Or chestiunea asta Bucureștiul, din păcate, nu a realizat-o. Noi pierdem un teren enorm în perioada asta, în ceea ce privește, să zicem, acest respect pentru populație pe care, dacă îl pierdem, suntem în pom”, crede Șerban Sturdza.

„Era evident că PUZ-urile sunt forțat făcute, în ideea greșită de a înțelege dezvoltarea sub forma: construim cât mai mare, cât mai mult și cât mai des”

Arhitecta Raluca Munteanu subliniază faptul că Bucureștiul trebuie tratat ca un tot unitar, iar discuția ar trebui să fie centrată pe elaborarea unui Plan Urbanistic General. „Personal, cred că era evident că PUZ-urile sunt forțat făcute, în ideea greșită de a înțelege dezvoltarea sub forma: construim cât mai mare, cât mai mult și cât mai des. Acest lucru nu înseamnă dezvoltarea orașului.

Vorbim despre un oraș, nu despre șapte. Trebuie să gândim orașul unitar, iar ca să gândești orașul unitar, nu poți să o faci cu niște PUZ-uri pe felii de tort. Trebuie făcut un PUG, acel PUG pe care toți primarii de la Oprescu încoace l-au evitat și l-au îngropat și l-au uitat. Sunt 20 de ani, de când nu s-a mișcat nimic la PUG-ul respectiv și ar fi trebuit actualizat. Evident că PUZ-urile acestea sunt anormale de la bun început.

Dar suspendarea ar echivala cu o mică perfuzie, cât să își facă efectul tratamentul, care nu este suficientă dacă nu se faceurmătorul pas - deblocarea PUG-ului”, declară arhitecta.

„Fiecare a hotărât cum a vrut în acest urbanism de junglă, în care dacă eu am bani fac ce vreau”

În ultimii ani, atrage ea atenția, dezvoltarea orașului s-a făcut pe parcele. „Fiecare a hotărât cum a vrut în acest urbanism de junglă, în care dacă eu am bani fac ce vreau la mine și puțin îmi pasă ce se mai întâmplă. Populația a crescut. Traficul a crescut. PUG-ul nu este despre POT (n.r. procent de ocupare a terenului), CUT (n.r. coeficientul de utilizare a terenului) și H max. (înălțime maximă). Sunt probleme sociale, probleme economice, probleme de mediu - toate acestea stabilesc o strategie despre cum evoluează orașul și ne definesc nouă calitatea vieții. Am nevoie să aduce în 2021 această viziune, strategie, planificare, care să stabilească: Încotro Bucureștiul? Noi lucrăm pe niște planuri din 2000, care au fost gândite cu 10 ani înainte. Nu avem o viziune din secolul nostru”, este de părere Raluca Munteanu.

PUZ-urile pe care vrea să le suspende Nicușor Dan, nu aduc rezolvări la marile probleme ale cartierelor și ale orașului.

„Nici PUZ-urile astea nu fac nimic, doar că au zis: Hai să mai tăiem niște spații verzi de aici, să le mai dăm unora care au interes să mai facă niște turnuri. Aceste PUZ-uri nu sunt decât niste POT, CUT și H max. majorate la maxim pe niște zone care au rămas ceva mai goale. Erau zone verzi și zone industriale care se transformau în P+14, P+20. Uităm că schimbările climatice ne afectează și pe noi și că orașul este cel mai poluat din estul Europei.

„Primăria este cea care stabilește echilibrul între interesul privat al profitului imediat și interesul general al publicului care are nevoie de un minim standard de calitate”

Cu siguranță că nu există niciun studiu de fundamentare în spate care să arate cum va fi afectat cartierul, să vadă dacă au nevoie de construcții așa de dese și înalte. Poate au nevoie de spații verzi sau de o școală. Nu există aceste studii de impact, sunt făcute din pix, din birou, la comanda unora care vor să dezvolte rapid și foarte profitabil. Dar nu în interesul orașului și nici măcar al clientului. Din păcate, nici noi, clienții, nu suntem suficient de educați să refuzăm genul ăsta de construcții, care, de fapt, nu ne satisfac nevoia de calitate a locuirii. Și s-a văzut foarte mult această nevoie în perioada pandemiei, când mulți au fost forțați să petreacă mult timp în apartamente mici și înghesuite. Mulți spun că e ieftin, dar ieftin nu înseamnă că nu am dreptul la calitate. Iar singura care poate asigura dreptul la calitate este Primăria. Ea este cea care stabilește echilibrul între interesul privat al profitului imediat și interesul general al publicului care are nevoie de un minim standard de calitate”, este de părere arhitecta.

Potrivit Ralucă Munteanu, Planul Urbanistic General pornește de la niște studii serioase, care analizează indicatori precum tendințele demografice, sectoarele economice în ascensiune sau în declin, problemele de mediu. Datele tehnice sunt urmate apoi de o discuție politică în care partidele negociază interesele publice legitime pe care vor să le reprezinte. Când vine vorba despre zone punctuale - planurile urbanistice trebuie să ofere o soluție unei probleme fie că este de natură socială, economică sau ecologică.

„Unele partide vor mai mult să susțină partea socială, altele vor mai mult business și acolo e o negociere la nivel politic - vorbim despre grupări de interese care stabilesc interesul public general, nu de acele grupări mafiote care stabilesc interesul personal. Într-un loc, să zicem, cu densitate de populație prea mare, cum e în Pipera, avem dezastru ecologic, că toată lumea e cu fosa în fundul curții și nu avem utilități, deci rezultă că trebuie făcut ceva în sensul acesta”, explică Raluca Munteanu.

Măsurile luate trebuie apoi evaluate după câțiva ani, iar PUZ-ul adaptat în funcție de evoluția lucrurilor. „Gândiți-vă la Berzei-Buzesti, unde tot discursul era de genul: zona este extraordinar de mizerabilă, e plină de droguri și prostituate și pentru asta „facem curat”, adică demolăm clădiri. Absurd total, chestiunea asta nu se mai discută din secolul 18, dar România se pare că trebuie să treacă și prin Evul Mediu ca să poată să ajungă în secolul 21. Și au demolat cu promisiunea că acolo o să fie cel mai frumos cartier, că o să fie business. Vă întreb: Ce e acolo? Nici măcar vegetație nu s-a dezvoltat, au apărut niște turnuri care nu au animat cu nimic zona respectivă. Și singurul lucru pe care l-a adus a fost traficul auto. Acum e momentul ca, după 7 ani, cineva să analizeze care au fost premisele și să vadă dacă s-a întâmplat ce au prevăzut și dacă nu unde a fost greșeala și cum se poate corecta. Nu se întâmplă nimic”, subliniază Raluca Munteanu.

Sursa: Republica